marți, 7 aprilie 2009

Nicio intrebare nu ma solicita mai mult decat De ce?
 
In foarte scurt timp trebuie sa alegi o varianta de raspuns care, in cazul acestei intrebari, particulare (ca o lectie de geometrie din sectiunea meditatii), deloc nu este la indemana. Presupune un minim de experienta, o doza de strategie si destul de multa inspiratie. Sau macar o inspiratie. Adanca, urmata de un raspuns lubrifiat in cavitatea pleurala.
 
De ce? in context relationabil e o intrebare relativa, pur einsteinica.
Pentru ca solicita raspuns. Sau nu. Depinde. Unde te afli cand o plasezi de pe bolta paladina, printre stropii de saliva fina improscati intr-o calduta ploaie meteorica, direct in cosul de gunoi al undelor radio care se goleste o data la fiecare milion de ani? Inauntrul sau in exteriorul interogarii, pe peron, asteptand o legatura care sa te preia? "De ce il gasesti pe Dumnezeu in biserica?" Din interior, raspunsul ar veni imediat: "Pentru ca acolo este casa Sa!", doar ca de pe peron, stropit de prima legatura care nu a oprit, as formula un strop de acid, de axion pentru grasime sub-sutanata, pe care insa l-as retine pentru a-mi servi unor momente mai bune sau l-as emite ca sa curat stropii de noroi macar de pe creier. Depinde.
 
Dimpotriva lui, celalalt De ce?, din context matematic, care este pitagoreic pentru ca obliga raspunsul. Dar numai in circumstante demonstrabile. Deloc conteaza ca planul tau nu are cele 3 puncte. Poate fi chiar unul singur. Si nu neaparat de sprijin. Deloc conteaza ca esti in unghiul mort, singur cu portarul - cat timp te afli pe semicerc sansele sunt egale. Este puterea impotrivirii lui Toma Nelamuritul. Desi, ma intreb ce s-ar fi intamplat cu Lazar daca ar fi intrebat "De ce?"...
  
Mie imi place De ce?-ul matematic. E simplu. Sincer. Deloc improvizabil si deplin cuantificabil. Indiferent ca este rostit clar, ca o lacrima pe care nu ti-o stapanesti, de manuta calda pe care o conduci catre movila reavana si neagra in spatele carei buni se muta in casa noua pentru totdeauna ["de ce ii bate usa in cuie?"], sau ca il intinde cu un lat in capat, parcurgand alfabetic coloanele catalogului, prietenul tau care sigur o sa lase corigent pagina pe care se afla numele tau ["de ce se usuca totusi rufele iarna la -10 grade?"]. Trebuie sa raspunzi. Sincer. Sustenabil. Sau macar veridic, dar si verificabil pe loc. Instant. In genul "razuiesti si castigi pe loc" - va trimitem noi premiul prin posta dupa validare.
 
Dar de folosit, eu, unul, nu folosesc puterea lui De ce? decat pentru a castiga timp. In general raspunsul se circumscrie in intrebare. Recunosc ca de fapt nu imi pasa ce raspuns primesc, ci cat timp castig pana atunci. E arma perfecta, chiar si intr-o infruntare fata in fata cu un alt De ce?
 
De ce?
De ce ma intrebi asta?
 
QED

Un comentariu:

  1. Inafara de timp, ai mai putea castiga si raspunsul, in caz ca el conteaza... :-) printr-o simpla substitutie: Cum de? ascunzand dupa degetu-i un De ce?


    ... pas de bisous moncher, ça c'était volontiers. Et volontaire ;-)

    RăspundețiȘtergere