simţind destul

Spre a voi să vreau

când să voiesc ai vrea,

mă tem

că nu. 
 

Spre a cerşi să cer

cerând cerşind,

mă prind

că nu. 
 

Spre a tăcea orbind

şi surd orbecăind,

mă jur

că nu. 
 

Spre a zâmbi minţind

minciuni zâmbind,

mă ştiu

că nu. 
 

Ce trist să fii sperând

speranţă ca fiind,

când simţi

că nu. 
 

s'ardea afumată

închipuie-ţi:

două sardele,

aurii, cald-strălucitoare,

decapitate,

îmbrăţişate una-ntr-alta

şi rulate în folie alimentară,

zemuind

şi mirosind

a fum de ţigară.

tu şi cu mine

evisceraţi de orice gând

în cearceaful ăsta,

transpirând,

cu capul pierdut

sub axile

si în scobitura dulce a gâtului,

nu suntem cu nimic

mai diferiţi.

ba nu,

oh, nu,

neadevăr zic:

sardele nu miros

a sex

şi a carne de iubit

decât, poate

luând în considerare

că ar fi de gura ta

muşcate.