Isi catarase ambele picioare pe scaunul din bucatarie si privea de ceva minute in geamul negru in care se decupa umarul alb, cotul, patratele fetei de masa si un sir aparent nesfarsit de prosoape de baie. Galben, albastru, portocaliu si o culoare nedefinita in spate. Era trecut de miezul noptii si totusi un idiot continua sa ambaleze un motor, cu care se incapatana probabil sa porneasca o basculanta, sau un camion sau ceva in genul asta.
Era prea ingandurata, altfel ar fi vazut surprinsa cum un buldozer trecea cu gratia unui vehicul SF prin curtea gradinitei de peste drum, sarind gardul, traversand peste groapa de nisip, infundand cu senilele sale piticii de ceramica raspanditi de acum in puzderie de bucati oribile.Ce ma’sa era cu chestia asta - midlife crisis?
Astazi cand a intrat in birou, patru perechi de ochi, simultan si concomitent, i-au masurat densitatea sanilor cu un interes deloc disimulat. Inca doua lentile de contact albastre, prea albastre dupa parerea ei, ii reflectau nesimtite bucile stranse temeinic in blugii preferati, de la Levi’s, pe care continua sa ii poarte si acum, la 4 ani de la nastere. Senzatia de mama eroina intr-un gang bang i-a ramas toata ziua pe piele, si chiar si acum, cand palmele ii sustineau privirea pierduta, undeva, pe sira spinarii inca i se parea ca simte rasuflarea fierbinte a unuia dintre colegi. Dezgustator. Cu toate astea, era usor excitata.
Dan a fost singurul barbat cu care a facut dragoste. Acum, de cativa ani, in special dupa nastere, era mai mult sex, insa oricum ar fi sucit-o, era singurul barbat din viata ei. Au mai fost 2 sau 3 tipi cu care s-a harjonit si cu unul chiar a petrecut cateva ore goala, intr-o camera de adolescent din care isi aduce aminte perfect posterul cu Van Damme din Soldatul Universal. Da, adevarat, isi aduce aminte perfect si de restul partilor dezgolite care nu ii apartineau, dar si azi ca si atunci, acelasi sentiment de penibil o incearca. Totul era prea zbarcit pentru varsta pe care o aveau, prea mult par si o piele cenusie ca o gluga de calugar batran mirosind a tamaie si mucegai si matasea broastei, de care sila nu s-a dezlipit niciodata.
Cand a pus mana pe chestia aia, fortata si usor curioasa in acelasi timp, fiecare poveste pe care si-a povestit-o, fiecare film pe care l-a regizat singura in cada sau la culcare, fiecare vis care a lasat-o transpirata si nelamurita – toate dorintele ei s-au detonat ca intr-o eroare de artificier baut care ridica doar praful intr-o cariera de piatra.
A fost suficient sex pentru inca 2 ani de atunci inainte. Pana cand l-a cunoscut pe Dan, cu care a reusit sa descopere, insfarsit, fascinatia lucrului bine facut, doar ca si acum, pielea i se mai strange pe ea cand isi aduce aminte de camera cu posterul soldatului universal.
Astazi insa, pentru prima oara a simtit altceva. 6 ochi au incins-o intr-o secunda cum 10 degete ale lui Dan nu mai reusesc sa o faca de mult. Si de atunci, de acum, de azi dimineata de fapt, pandeste priviri de mascul, vaneaza atingerile lor accidentale din birou si sufera fiindca nu a venit cu o rochie mai scurta, mult mai scurta cu care sa joace cateva scenete de film erotic pe hol si la seful cu lentile de contact albastre in meetingul din sala mica protocol. Astazi a ras tare, expansiv catre restul birourilor, si si-a scos sutienul la baie. Astazi a privit prima oara cu pofta decolteu tipei de la receptie, de care toti barbatii din firma se impiedicau dimineata, la pranz, seara si in proportie de 100% de fiecare data cand il intalneau. L-a sunat pe Dan si i-a spus ca stie ca o inseala si ca pana diseara o sa i-o plateasca cu aceeasi moneda si doar gandul ca este neepilata a putut-o opri. La pranz l-a sunat si pe Robi care era cu buni, ca sa ii spuna ca il iubeste, si si-a dat seama ca nu mai facuse asta de cel putin un an de zile, si apoi a dat mailuri tuturor prietenilor cu care nu a mai vorbit de luni de zile, de ani de zile si a trimis si un SMS lui Horia, tipul gol din liceu, cu care a mai tinut sporadic legatura. Nimeni nu va stii ce i-a scris, dar zambetul de dupa avea in el ceva inegalabil.
Iar acum ii este greata. De ea, de ziua de astazi, de modul in care sfarcurile ei au facut show, de gandul ca seful e un tip interesant care o face sa rada si cu care se intelege perfect si pe care de astazi dimineata intr-una nu poate sa il scoata dintre coapsele ei, de dorintele ei cel mai noi. S-a asezat pe scaunul din bucatarie fiindca ii venise brusc sa vomeze aducandu-si aminte cum i-a intors privirea in lift curierului de la DHL care era mult, mult prea atragator ca sa esueze in jobul acela de rahat si care se strecurase din profil peste ultimii doi nasturi direct peste sanul ei drept.
Are 35 de ani, un baiat de 4 si jumatate de viata scursa. Ieri seara a citit un mail al lui Dan in care Ema, o oarecare Ema2004@yahoo.com, ii povestea cum asezata in genunchi in fata lui i-ar fi, fizic, imposibil sa ii raspunda oricarei intrebari, asta ca replica la intrebarea din mailul caruia ii daduse reply, in care Dan vroia sa afle daca schimbul de mesaje dintre ei, ajuns atat de pervers, ar putea fi considerat adulterin. Nu era acasa si nici in oras. Altfel ar fi aflat pe loc ca da!. Fara niciun dubiu, fara nicio iesire.
Doar ca astazi.. nu a mai fost vorba despre zonele cu celulita, nici despre porcaria asta de cruce pe care trebuie sa o poarte ca nu e o femeie de cariera si ca are colege care sunt realizate deja. Nu s-a mai gandit nicio clipa ca timpul pentru ea nu mai exista si ca shoppingul nu este decat o alternativa la mancat, care desi o costa mai mult, ii economiseste neuroni. Ciudat, dar nu a mai fost vorba nici de Dan, care e un porc si el, ca toti barbatii, si care a inebunit si in loc sa i-o traga ei isi iroseste samanta in ferestre de e-mail, cu vreo tarfulina sau vreo prietena din facultate.
Astazi a simtit din nou ca e femeie, asa cum nu s-a mai intamplat de mult.
Asa ca ce ma’sa e chestia asta cu midlife crisis?
Nu e nicio criza. A fost o criza. E sfarsitul unui ciclu in care s-a irosit imaginandu-se ca femeie si spera ca e inceputul altuia in care va evolua ca om. E asa cum ii povestea Dan, de curand, din senin, in masina, cand i-a spus ca pentru el, viata e un sir de cicluri care se termina sau incep cu diverse aglomerari de bine sau de rau. Se intampla sirul asta legat de lucruri rele sau bune, care imi incheie o perioada in care am fost doar viu, fara sa se intample nimic, reactionez la ele si evoluez, pentru ca apoi sa vina un nou interval in care vietuiesc, la un nou nivel de data asta. Ramasese blocata in ideea de cicluri si nu a prins pe loc sensul progresiv al ideii, dar acum a inteles. Midlife crisis este some-life-cycle-ending.
Nu o sa i-o traga lu’sefu’. Si nici nu se va lasa calarita de ceilalti doi colegi. Dar maine seara, Dan ii va citi fiecare e-mail trimis catre tarfulina lui si nimic nu o va opri sa se excite, sa faca sex cu el si sa ii arda o palma la final. Apoi o sa ii sarute obrazul rosu si o sa faca si dragoste cu el. Fiindca stie acum ca poti fute si iubi in mai multe feluri, dar nu poti fi implinit decat intr-unul singur. Acceptandu-te.
Si-a fixat privirea derutata pe proiectorul buldozerului care tocmai escalada gardul gradinitei si l-a urmarit cum se indeparta pe strada, incet, dar cu un zgomot teribil, netulburat de nimeni. Nicio lumina nu s-a aprins, nicio fereastra nu s-a deschis. Nimeni.
La oameni, ciclurile nu se incheie concomitent iar uneori, unele, nici macar nu se sfarsesc.
