gen, etică

Ochi pentru ochi,
dinte pentru dinte,
strigăt pentru strigăt
şi golul din minte.

Palmă pentru palmă,
sărut pentru sărut,
durere din durere
crescută din acelaşi lut.

Vis după vis,
furie pentru furie,
întrebări lângă întrebări
uscate pe aceeaşi funie.

Eşti eu dinainte de mine,
sunt tu în cel care vine.

în înăuntru

Doi bani măcar, ai da pe mine
dacă duminică într-o dimineață
în târg m-ai întâlni?
De unde-ai ştii că-i bine
s-alegi ce tocmai ți-a ieşit în față
şi să-ți închipui că-l şi vei stăpâni?
Ciob? Mai ai.
Os? Mai porți.
Fier? Atârnă.
Lemn? E aspru.
Ce ştergi cu praful de pe umeri-mi?
Ce cați în mai adânc de după-mi?
Sunt eu, ce mi-s, îndeajuns să-ți fie?
Şi eu, ce nu-s, mi-ajungi să-mi fie?