Gandeste-te ca este ca atunci cand respiratia iti miroase groaznic, fetid. Starvic. Deloc nu mai conteaza cata miere e in vorbele tale. Cata dragoste e in sarutul tau. Cata pregatire are rolul tau. Tot ce este bun se ineaca la mal, tot ce este rau se inraieste si mai mult. Nu esti asa, stii asta, totusi nu ai ce face. Papilele tale tocmai tradeaza, uitand cat de buni prieteni erati cand imparteati untul pur de cacao dintr-o kandia amaruie - si put. Pur si simplu put. Devii fragil. Descumpanit, incerci sa feresti prin colturile stranse ale gurii orice idee pe care o ai, remarci pe care le-ai face, ganduri despre care stii ca pot intoarce in favoarea ta orice situatie dar nu pot inodoriza momentul. Indiferent cate ar mai fi de zis, nu mai trebuie sa mai spui nimic. Ar fi impotriva ta.

Nu poti fi vinovat si sa te dezvinovatesti.

Nici convins ca nu poti, convingator ca poti.

Papilele pot fi invinse cu un Tic Tac.

Dar tu? Tic Tac? Tic tac, tic tac, tac-tic-tac-tic. Ramai fara timp, fara cuvinte, fara raspunsuri mai ales si nu ai nicio solutie de avarie. Niciun Tic Tac magic.

Orice ar fi, pastreaza la indemana un Tic Tac. Tactic.